Datele BNR dezvăluie o criză invizibilă: România joacă de 10 ori mai mult decât produce, tinerii cresc între reclame agresive și sponsorizări omniprezente, presa și sportul s-au transformat în brațe de marketing ale industriei, iar statul evită să colecteze date despre numărul real de dependenți de 9 ani. În timp ce alte țări interzic reclamele, cardurile de credit, pun limite la miză și difuzează anti-reclame, statul român lasă industria să se auto-reglementeze.
Cifrele vorbesc de la sine: în 2023, românii au făcut 84 de milioane de tranzacții cu cardul către industria de jocuri de noroc online: pariuri, cazinouri digitale, loterii. Suma totală? 12,5 miliarde de lei (2,5 miliarde de euro). Nu e vorba de agențiile fizice, nici de biletele de la Loteria Română, ci strict de ceea ce se joacă online, cu cardul.
În primele 6 luni din 2025, românii au jucat deja aproximativ 5,5 miliarde de lei la jocuri de noroc, sumă mai mare decât toate cheltuielile de cazare realizate în hotelurile din țară la un loc și echivalentă cu bugetele anuale cumulate ale Ministerului Justiției și al Culturii.
Potrivit Băncii Naționale a României, jocurile de noroc au ajuns pe primul loc din perspectiva numărului de tranzacții de plată cu cardul inițiate electronic, și anume 17% din totalul plăților online ale românilor în 2023. Mai mult decât top-up-urile (6,4%), mai mult decât transferurile bancare (3,1%).
Florian Neagu, directorul Direcției de stabilitate financiară din BNR, care a făcut publice aceste date în iunie 2024, a recunoscut că a fost surprins: „M-am așteptat să găsesc pe primele poziții alte categorii de cheltuieli, nu jocurile de noroc.”
Jucăm de 10 ori mai mult decât cântărim în economia globală
Cifrele devin și mai relevante când le raportăm la participarea României în economia mondială.
În 2023, România a reprezentat 0,33% din PIB-ul global. Însă cheltuielile românilor pentru jocurile de noroc online au reprezentat 3,1% din piața globală de gambling digital, evaluată la aproximativ 80 de miliarde de euro.
Cu alte cuvinte, jucăm de 10 ori mai mult decât producem.
Pe fondul unei creșteri de 21% a numărului de tranzacții față de 2022 și o creștere valorică de 16%, fenomenul nu doar că persistă, ci se accelerează. Un ritm de creștere de 15% anual înseamnă că, în cinci ani, volumul tranzacțiilor se poate dubla.
Și asta în contextul în care studiile internaționale estimează că Europa de Est va fi una dintre zonele cu cea mai mare creștere în jocurile de noroc online, urmând să atingă 100 de miliarde de euro la nivel global în 2025.
Florian Neagu trage un semnal de alarmă și din altă direcție: 8% dintre românii au deținut cripto-active în ultimii doi ani, față de 6% media europeană, fapt ce indică un comportament de risc sistemic: „Având în vedere ponderea mare a tranzacțiilor îndreptate spre gambling, mă întreb dacă nu cumva și comportamentul de plasare a resurselor disponibile are o înclinație mai ridicată în această direcție”, spune reprezentantul BNR.
De ce nu există date clare despre dependență?
Proiectul „Algoritmi și adicție”, lansat de jurnalista Raluca Durbacă împreună cu Asociația Cinefocus, vine să pună întrebările pe care statul român le evită.
Singura cercetare națională despre dependența de jocuri de noroc este din 2016 și estimează aproximativ 98.000 de persoane afectate; este un studiu vechi de 9 ani, bazat pe date din 2014, într-o industrie care de atunci a crescut de 8 ori.
Nu știm:
- Câte conturi unice sunt deschise pe platformele de gambling
- Câte conturi noi se fac lunar
- Câte se închid
- Care e valoarea medie a depunerilor zilnice sau lunare
Ceea ce știm sunt doar cifrele pe care industria alege să le promoveze: aproximativ 20.000 de locuri de muncă, 2,5 miliarde de euro cifră de afaceri anuală și taxele plătite la bugetul de stat. În schimb, dimensiunea dezastrului uman rămâne nedocumentată.
Păcănelele digitale sunt „cocaina crack” a industriei
Unul dintre cele mai importante puncte ale cercetării este accelerarea vitezei de joc odată cu digitalizarea.
Adrian Schiop, cercetător în cadrul proiectului „Like, click, bet. Adicția 2.0 a păcănelelor digitale în spațiul online”, subliniază că modificarea păcănelelor din dispozitive mecanice în digitale le-a transformat „peste noapte în mecanisme feroce de adicție, «cocaina crack a industriei de gambling»”.
Spre deosebire de păcănelele fizice, care au limite mecanice de viteză, cele digitale funcționează într-un ritm imposibil de reprodus în lumea fizică. „Păcănelele provoacă experiența unei detașări de sine de o intensitate fără corespondent în alte experiențe”, explică Schiop.
Mai mult, și pariurile sportive au devenit un teren minat. Pariurile live, care permit plasarea de pariuri pe meciuri deja începute, au început să ofere o sumedenie de opțiuni de pariere din ce în ce mai rapide pe următorul aut, corner, fault, servă etc. Și bineînțeles, pariuri in-play se pot plasa 24 de ore din 24, pentru că atunci când meciurile din campionatele cunoscute se încheie, în oferta operatorilor apar tot felul de partide din ligi obscure, cum ar fi echipa polițiștilor din India vs. cea a pompierilor. Astfel, pariurile sportive se intersectează spirala păcănelelor, în sensul că îți oferă acțiune tot timpul și nu se încheie niciodată…
Tinerii sunt în prima linie
Gabriela Alexandrescu, directorul executiv al Salvați Copiii România, trage un semnal de alarmă serios.
„Dincolo de statistici, ceea ce vedem în comunități și în școli e o realitate mult mai îngrijorătoare. Copiii intră în contact cu jocurile de noroc de la vârste surprinzător de mici, uneori prin intermediul familiei sau al grupului de prieteni, alteori atrași de reclame agresive din online”, spune ea în cadrul podcastului „Algoritmi și adicție”.
Impactul cel mai vizibil este scăderea interesului pentru școală și apariția comportamentelor de izolare sau minciună față de părinți. „Mulți adolescenți ajung să folosească jocurile de noroc ca pe o formă de evadare, dar acest mecanism le amplifică anxietatea și depresia. E un cerc vicios.”
Adolescenții sunt mult mai vulnerabili decât adulții. Creierul lor este încă în dezvoltare, zona de control al impulsurilor nu e complet matură, iar promisiunea câștigului rapid îi atrage foarte ușor, fără să se gândească la consecințe. Publicitatea exploatează exact aceste slăbiciuni, transformând jocul de noroc într-o aventură cool, în ceva dezirabil.
„Joacă responsabil”, slogan sau soluție?
Un alt mit pe care cercetarea îl ia în vizor este expresia omniprezentă „joacă responsabil”.
Mesajul pare preventiv, dar logica e simplă:
- include chiar în slogan un îndemn la joc
- mută responsabilitatea aproape exclusiv pe umerii jucătorului
- tratează jocurile de noroc ca pe o activitate economică obișnuită, ignorând faptul că sunt produse concepute să genereze dependență.
E același tip de transfer de vină ca în cazul alcoolului sau tutunului, dar cu mai puțină transparență și cu mult mai mult marketing.
Dar cel mai grav aspect, ignorat în discuția publică, este legătura cu suicidul. Un studiu din 2017 al Rutgers University arată că peste 42% dintre jucătorii cu risc ridicat au gânduri morbide, 28% au ideație suicidară, iar 20% raportează tentative de suicid.
Reglementări care dau rezultate în străinătate
În 2018, Italia a fost primul stat european care a tras de urgență frâna la publicitatea pentru jocuri de noroc. Prin așa-numitul „Decret al Demnității”, țara a interzis practic toate formele de reclame și sponsorizări pentru jocuri și pariuri cu câștiguri în bani: TV, radio, online, panouri stradale, plus logo-urile de pe tricourile echipelor și din denumirea competițiilor sportive.
La scurt timp, Spania a mers pe o variantă mai detaliată. Decretul regal 958/2020 limitează reclamele pentru jocuri de noroc în principal în intervalul 1:00-5:00 AM, interzice sponsorizările pe tricouri, în denumirea competițiilor și pe stadioane și restricționează bonusurile promoționale agresive, cu excepția ofertelor adresate clienților deja verificați. Din 2021 sunt interzise celebritățile și influencerii în reclame, iar modificări din 2022 blochează mesajele care leagă jocul de noroc de „statut”, „succes financiar” sau „echilibru mental”, adică exact tipul de promisiuni care împing jucătorii vulnerabili spre risc.
În 2021, un mare grup european de jocuri de noroc online a lansat programul „Journey Towards Zero”, cu o promisiune foarte concretă: în timp, 0% din veniturile companiei să mai vină de la jucători cu comportament problematic. Din februarie 2021 operatorul a început să publice trimestrial procentul de venit provenit de la jucători cu risc ridicat și rata celor care își reduc consumul după intervenții (apeluri, mesaje, limitări impuse contului).
Peste 90% dintre jucătorii problematici au arătat o îmbunătățire a comportamentului după intervențiile efectuate de operator, procentul jucătorilor patologici a scăzut în acești ani, de la 3.9%, la 3.2%, potrivit ultimelor date publicate (Q3 2025).
În Marea Britanie, pachetul de măsuri a început de la portofel. Din 14 aprilie 2020 este interzis să joci cu cardul de credit la orice formă de joc de noroc licențiat (online sau offline, cu excepția biletelor de loterie vândute față în față). Motivul: din cei 10,5 milioane de adulți care joacă online, aproximativ 800.000 foloseau cardul de credit, iar cercetările arătau că 22% dintre cei care plăteau online cu cardul erau deja jucători cu probleme.
În 2022 au intrat în vigoare și reguli noi de publicitate: reclamele la jocuri de noroc nu mai au voie să folosească persoane sau imagini cu „puternică atracție” pentru sub 18 ani (fotbaliști de top, vedete de reality-show, personaje de gaming etc.), pentru a limita țintirea directă a copiilor și adolescenților.
La nivel de produs, din 2025 există pentru prima dată plafoane de miză la sloturile online. Miza maximă este de 5 lire/rotire pentru persoanele de 25+ ani și 2 lire/rotire pentru tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani. Măsura se aplică tuturor operatorilor licențiați de sloturi online din Marea Britanie. Justificarea oficială: tinerii între 18 și 24 de ani au scoruri de risc de joc problematic mai mari, venituri disponibile mai mici și sunt mai vulnerabili la pierderi rapide pe produse de tip slot.
Pe partea de marketing, un studiu publicat în ianuarie 2025 a testat o contra-reclamă la jocuri de noroc pe 1.200 de tineri adulți care joacă în mod regulat. După ce au văzut un video scurt care explică tacticile reclamelor (oferte „gratuite”, promisiunea de statut, asocierea cu distracția și fotbalul), participanții au devenit mai sceptici față de publicitatea la gambling, iar efectul s-a menținut și la o lună după. În plus, 21% dintre cei care urmăreau înainte „ofertele gratuite” au renunțat complet să le mai folosească. Studiul subliniază și dimensiunea fenomenului: în Marea Britanie se estimează că industria cheltuie aproximativ 1,5 miliarde de lire pe an pe publicitate la jocuri de noroc, iar un telespectator obișnuit poate vedea până la 1.500 de reclame TV și online la gambling într-un an, în timp ce un sezon de fotbal poate afișa un logo de gambling la fiecare 10 secunde de transmisie.
Industrii alimentate de gambling
Ani la rând, presa și sportul au învățat să respire din banii industriei de gambling. Acest tip de dependență financiară creează un paradox. Cluburile, televiziunile și site-urile au tot interesul să vorbească despre „spectacol”, „cote” și „super-ofertă”, dar mult mai puțin interes să discute public despre datorii, familii distruse sau tentative de suicid legate de jocurile de noroc.
În România, aproape toate site-urile de sport, mici și mari, trăiesc din bannere, advertoriale și parteneriate cu operatori de gambling, iar marile regii de vânzări includ constant gamblingul în topul clienților. Organizații internaționale care monitorizează libertatea presei au documentat deja situații în care redacțiile sunt presate să nu mai publice investigații critice, pentru a nu pierde bugete care pot ajunge la sute de mii de euro pe an.
În 2025, atunci când statul român a decis, să interzică apariția vedetelor și influencerilor în reclamele la gambling, tocmai pentru a tăia legătura directă dintre celebritate, sport și pariuri, industria a mutat rapid accentul pe alte forme de expunere, și anume sponsorizări de competiții, denumiri de stadioane și alte forme de conținut „editorial” mascat.
Sportul a devenit, practic, o extensie a marketingului de gambling. La nivel european, aproximativ două treimi dintre cluburile din primele ligi au cel puțin un sponsor din zona jocurilor de noroc, iar cam o treime poartă logo-uri ale acestor companii chiar pe partea din față a tricoului. Aproape jumătate dintre campionatele importante au inclus, în ultimii ani, agenții de pariuri în numele oficial al competiției. În sezonul actual al primului eșalon al fotbalului românesc, 15 din cele 16 cluburi au ca sponsor (principal sau secundar) o casă de pariuri sau un cazinou online.
Stadioanele, care au fost gândite cândva ca spații de mândrie locală, cu tribune botezate după legende ale fotbalului sau momente istorice, au intrat și ele în acest joc. În 2016, stadionul unui club important din prima ligă engleză și-a schimbat numele după o companie de pariuri online, într-un contract pe mai mulți ani care a devenit model pentru alte cluburi. În România, o arenă modernă din București, ridicată pe locul unui stadion istoric, a devenit primul stadion din țară care preia oficial numele unei case de pariuri, printr-o licitație de milioane de euro; ulterior, aceeași companie a deschis și o agenție de pariuri chiar în interiorul arenei, astfel încât biletul la meci și biletul la pariuri pot fi cumpărate practic din același loc.
Una peste alta, atunci când aproape toate entitățile sportive și canalele de difuzare ale acestora sunt finanțate de bani care vin din pierderile jucătorilor, nu mai vorbim doar despre divertisment, ci despre un ecosistem întreg care se hrănește din normalizarea unei adicții.
Unde rămânem noi, ca oameni
Pe StopJoc.ro, nu ne interesează să moralizăm și nici să pozăm în salvatori. Vrem doar să spunem lucrurilor pe nume.
Dincolo de date, grafice și concepte, rămâne realitatea de zi cu zi: pariori care se trezesc cu datorii și rușine, familii care se rup între furie, vinovăție și neputință, copii care cresc în case unde banii „dispar” și nimeni nu spune clar de ce.
Dacă te confrunți cu astfel de probleme:
- vorbește cu cineva de încredere (partener, prieten, coleg, terapeut)
- uite-te sincer la sumele și timpul pe care îl petreci jucând
- caută grupuri de suport sau servicii specializate în adicții
- ia în serios orice gând de tip „nu mai pot”, pentru că e un semn că ai nevoie de ajutor și nu de încă un bilet sau de încă o rotire.
Și dacă ești aici și citești rândurile astea, ai făcut deja primul pas.
Vrei să afli cât de sănătoasă este relația ta sau a unui prieten cu jocurile de noroc? Încearcă self-test-ul StopJoc.ro, este rapid și anonim.
Vrei să vezi cât ai pierdut la păcănele sau pariuri? Calculatorul StopJoc.ro îți arată nu numai cât ai pierdut, ci și ce ai fi putut face cu acei bani.
